Lingua gadduresa

U nosciu prossimu prugettu sarà di metta in campu a traduzzioni da u francesu à u gadduresu. A lingua gadduresa hè vicina di a lingua corsa, in particulari di a varianti “rucchisgiana” o “sartinesa” di a lingua corsa. Eppuri, esistini i diffarenzi impurtanti di scrittura è di murfulugia trà u gadduresu è u corsu. Una difficultà sarà, com’è pà a lingua corsa, di tena contu di i varianti. Si pruvarà prima à traducia in una di i varianti maestri di a lingua Gadduresa (scigliaremu una varianti bedda ducumintata, com’è quidda apradata in i scritti di Maria Teresa Inzaina.

U capatoghju di a traduzzioni di “de”

A più parola difficiuli da traducia, da u francesu à u corsu, sarà podarsi “de”. Hè corta corta, ma ci sò tanti casi grammaticali diffarenti. In corsu, pò essa tradutta da “di”, “da”, “” (nienti) o ancu “à”, è cetara… Vulemu mintuvà uni pochi d’asempii? Eccu quì.

  • “de” inquant’è cumplementu di nomu : “la fille de Jean”, “la défense du sanglier” = a figliola di Ghjuvanni, a sanna di u cignali : tandu “de” = di
  • “de” inquant’è articulu partitivu (“du” = “de le”, “des” = “de les”): “je veux du vin” = vogliu u vinu ; “je veux des cerises” = vogliu i chjarasgi
  • “de” inquant’è pripusizioni : venir de, partir de, descendre de = vena da, parta da, falà da: “de” = da
  • “de” in “capable de” : “il est capable de partir” = hè capaci à parta : “de” = à
  • “de” in i lucuzioni com’è “beaucoup de temps”, “beaucoup de vin” = assai/monda/mori tempu, assai/monda/mori vinu
  • calchì volta “de” suvitatu da un nomu veni megliu à traducia lu cù un aghjettivu: par asempiu = chair de poule = carne ghjallinina/carri ghjaddinina, bois de chataîgnier = legnu castagninu

Palindromi in lingua corsa

Eccu una manata di palindromi, in i varianti maestri di a lingua corsa

  • cismuntincu: apa, ala, anilina, elle, ebbe, esegese, issi (da u verbu issà), inni (plurali di innu), usu
  • sartinesu: abba, adda (l’aglia in cismuntincu è taravesu), ala, anilina, iddi, issi, inni, iri (plurali di ira), uttettu, usu
  • taravesu: abba, ala, anilina, issi, inni, iri, uttettu, usu

Dui centu usadori par l’appiicazioni Traduttori corsu

Ci sò avà più di dui centu usadori par l’appiicazioni Traduttori corsu annantu à Google Play par Android.

Eccu quì calchì cunsigliu pà serva si ni:

  • ci vò d’essa attenti à l’ortugrafia di u testu in francesu, prima di traducia, ch’osinnò pò inghjinnà uni pochi di sbaglii.
  • a virsioni pà Android ùn hè micca limitata è dunqua si poni traducia ancu i testi abbastanza longhi.

Puisia di Delfina Marti in a rivista U Lariciu

In u numaru 16 di a rivista U Lariciu (chì faci parti di a Digital Cullezzione di l’università di Corti), si pò truvà ‘ssa bedda puisia di Delfina Marti intitulata Canzone d’amore paisana è dedicata à Carulu Giovoni (incù una scrittura appena più muderna):

Comu si sceglie a perula in a rena
In un campu d’orzu un mazzulu di fiore
In l’arba nova un spechju di valore
U russignolu in a note serena

Ti truvaria à mez’à cinqui centu
— Un visu amatu ellu stessu si volta —
In i to ochji ‘dù scappa lu pientu
E’ lighjaria : « In tempu d’una volta !… »

Ancu si l’oru, u più bellu di u mondu
Oghje ingrisgiatu è di cennera franca
Ti truvaria, o lu me capibiondu !
Pocu m’importa a capillera bianca

Si tuttu pò sbaglià un grand’amore
U sguardu, a voce, a risa, l’andatura
Addisperata, andendu a la sventura
Ti truvaria a u trimmà di u me core !

Delfina Marti

Studiu di u 1869 annantu à i pruvverbii di Sardegna, Cicilia, Corsica, è altri rigioni d’Italia (Marcello Staglieno)

Intarissanti di veda i pruverbii corsi à mezu à i pruverbii di Sardegna, Cicilia, Corsica, è altri rigioni d’Italia in u libru di Marcello Staglieno, intitulatu Proverbi Genovesi con i corrispondenti in latino ed in diversi dialetti d’Italia è publicatu à a fini di u seculu XIX, in u 1869.

Si pò cità calchì perula, mintuvata (pagina 28) frà i pruvverbii corsi di l’ebbica: I basgi ùn lascianu u stampu sopra à a faccia, ma u lascianu annantu à u core. Mireta d’essa citatu chì… ùn si diciaria micca ch’eddu s’hè persu? Nè si senti nè si leghji, nò? Piccatu ! L’animu pueticu corsu sgrigna quì… L’altri loca citati (Sardegna, Tuscana, è cetara) ùn ani micca tali pruvverbiu.

Par finiscia diciaremu quantunqua ch’ancu s’eddu hè beddu è veru, hè di contra staghjoni, di contra ora, d’attualità ùn hè mancu stampa…