Monthly Archives: December 2018

U veru capatoghju hè a traduzioni di “plu”

Sbagliatu… U veru capatoghju (di quiddi putenti) hè quiddu di a traduzioni di “plu” (micca “tu” chì hè prestu arrigulatu). Eccu ni parechji asempii.

Par cumincià “il avait plu”: quì, à parè meiu, hè traduttu bè, chì ùn si cunnosci micca u cuntestu è ùn si sà micca s’eddu hè piaciutu o piossu. Dunqua si lascia tali è quali, incù l’ambiguità.

Trattendu si di “elle m’a plu”, quì u cuntestu hè chjaru è micca ambiguu, è dunqua a traduzioni divaria essa m’hè piaciuta. Hè listessa cosa par “il a plu au boulanger” induva u cuntestu hè chjaru è dunqua a traduzioni saria hè piaciutu à u panatteru. Ma trattendu si di “il a plu dans le village”, saria piuttostu hè piossu in paese. Ma u cuntestu ùn hè micca cusì chjaru, chì ferma un’ oncia d’ambiguità. S’è no vulemu traducia: “le candidat s’est présenté. Il a plu dansle village”: u candidatu s’hè prisintatu. Hè piaciutu in paese. Ma s’eddu si tratta di: “C’est un temps de novembre. Il a plu dans le village.” : Hè un tempu di nuvembre. Hè piossu in paese.

U verbu “chjimpà”

Ci vulemu intarissà à u verbu chjimpà? Hè appena particulari. Eccu ni a cunghjucazioni:

mi si chjimpa, ti si chjimpa, li si chjimpa, ci si chjimpa, vi si chjimpa, li si chjimpa

Hè un tipu di verbu particulari, par via di a so cunghjucazioni. Hè prunuminali chì s’usani i prunoma mi, ti, li, ci, vi, li) ma par via chì s’aprada dinò si. In un certu sensu hè prunuminali à doppiu. ‘Ssu verbu hè mintuvatu par asempiu in a canzona A Rustaghja di Paulu Matteiu di la Fuata: ti si vol chjimpà la sarpi catiddata. ma si trova dinò in Murtoriu di Marcu Biancarelli: Quand’i Maroselli vi si chjimpa, andeti vo à staccà lu da a so preda…. Si pò cità dinò u verbu incuccià chì si cunghjucheghja in listessu modu (s’è più li dicu torra ‘da, più mi s’incuccia in i Puisii Ghjucosi di Paulu Matteiu di la Fuata) è ancu adiscà (s’è la fami ti s’adesca, in i Puisii ghjucosi listessa). Ci ni sarà altr’assà di sti verbi? Sarà una forma appena antica di corsu, chì si perdi à pocu à pocu, o chì si senti menu? Eppuri, ciò chì si senti à i ghjorna d’oghji ed hè sempri in usu hè par asempiu: ti si manghja, ti si divora.